JUSTIȚIA MILENIULUI TREI (III)(3) – PRINCIPALELE CONFLICTE DIN MASONERIA ROMÂNĂ

În spațiul public, în anul 2025, a apărut acest eseu referitor la “Principalele conflicte din masoneria română,” care ne-a atras în mod deosebit atenția. Astfel am decis că merită să preluăm textul (mai jos în litere italic) și analiza aspectele redate din perspectiva Ordinului Umaniterra.

 

PRINCIPALELE CONFLICTE DIN MASONERIA ROMÂNĂ. (MLMR, 2025)

Conflictele societății secrete: cel puțin trei fronturi în masoneria română.

1. Confruntarea dintre obediențe: MLNR vs. RSAA

Unul dintre cele mai vizibile conflicte în masoneria română este între două mari structuri: Marea Lojă Națională din România (MLNR) – considerată legitima obediență națională recunoscută internațional – și Ritul Scoțian Antic și Acceptat (RSAA) condus de Stelian Nistor. Tensiunea a escaladat când Nistor, eliminat în 2020 din conducerea MLNR, a preluat poziții cheie în RSAA și, ulterior, a fost ales președinte al Conferinței Mondiale a Ritului Scoțian (la București, pentru cinci ani) . În replică, conducerea MLNR sub Radu Bălănescu este acuzată că și-a extins discreționar influența, făcându-și susținători „prin grade și funcții remunerate”, în timp ce Nistor rămâne singurul recunoscut internațional ca lider RSAA .

Acest duel reflectă o problemă structurală: fragmentarea masoneriei post-1989, cu multiple obediențe care uneori se recunosc reciproc doar formal. Atât Bălănescu, cât și Nistor au presupus orgolii personale și interese instituționale ce afectează imaginea și coeziunea masoneriei române.

2. Războiul mărcilor și reclamațiile în instanță

Conflictul nu s-a limitat la disputele ritualice: în februarie 2024, MLNR a înregistrat o marcă care protejează emblema sa, însă a dat în judecată o mișcare de masoni numită „Masoneria Universală – Marea Lojă Națională din România”, acuzându-i de uz neautorizat și denigrare .

Pe 14 februarie 2024, Curtea de Apel București a respins apelul MLNR, considerând că utilizarea emblemei a fost non-comercială și că libertatea de exprimare a pârâților justifică disidența internă în cadrul unei asociații (Masoneria Universală nu are personalitate juridică) . Până în mai 2024, MLNR a depus recurs, fără ca dosarul să aibă un termen stabilit. Această bătălie juridică subliniază cât de adânc au ajuns conflictele – până la forme de radicalism organizațional.

3. Percepții negative și incidente publice

În paralel cu confruntările interne, masoneria română se confruntă cu o imagine critică din partea presei și opiniei publice:

Investigația BIHOREANUL a dezvăluit că MLNR a recunoscut o lojă locală („Varadinum”) care include membri din USR și PSD . Jurnaliștii alarmează opinia publică că masonii pot fi vehicule de influență politică, judiciară și economică: cazuri precum ale chestorului Liviu Popa și judecătorului Ovidiu Galea – ambii masoni – ar fi scăpat de anchete DNA din motive întâlnite într-o rețea de „sprijin masonic” .

Reddit și rețelele sociale reflectă dezgustul public: un utilizator descria masonii ca un „club scump… networking și lobby… spălare de bani” . Aceeași comunitate notează că Sediul Marei Loji, lângă Romexpo, și comercializarea de brelocuri slăbesc legitimitatea și transparența internă.

Aceste relatări orbesc stereotipuri vechi și amplifică suspiciunile: masoneria – menită să fie discretă și idealistă – pare în multe cazuri orientată spre interese personale, sub pariul confidențialității totale.

4. Izvoarele conflictelor: ego, putere, resurse

Toate aceste dispute se pot explica prin factori comuni:

1. Orgoliu și legitimitate – Fiecare conducător masonic își dorește recunoaștere internațională.
2. Resurse financiare – Atribuirea de funcții plătite, utilizarea mărcii și a siglelor, loji locale care atrag fonduri de la stat – toate devin litigii și obiecte de dispută.
3. Lipsa recunoașterii reciproce – Multiple obediențe apar pe fondul sciziunilor post-1989 (MLNR, MLUR, RSAA, Grand Orient etc.) fără o autoritate centrală clar definită, iar competiția pentru supremație produce rupturi.
4. Presiune publică – Relația dintre masonerie și politică/justiție alimentează reacții negative în societate, făcând ca orice scandal intern să aibă un ecou social major.
5. Ce urmează? Drumul spre reformă internă?

În acest tablou sumbru, există câteva semnale că masele masonice experimentează conștientizarea problemelor:

Masoneria trebuie să redescopere transparența instituțională, nu doar discurs ritualic, ci guvernanță internă clară, verificabilă, cu reguli democratice.

În conformitate cu comentariul din AltCulture, redescoperirea valorilor fundamentale (integritate, fraternitate, educație, filantropie) ar putea reîmprospăta ethosul organizației în societatea contemporană .

Consolidarea unei uzanțe clare de autonomie financiară și juridică (prin personalitate juridică, dar și prin transparente) este esențială pentru evitarea escaladării chestiunilor legale și de marcă.

Concluzie

Conflictele actuale din masoneria română nu sunt doar bătălii de orgolii, ci simptome ale unei reorganizări profunde. După trei decenii de reconstrucție haotică, obediențele masonice cer maturizare, responsabilizare și o reîntoarcere către disciplina morală – fără care masoneria rămâne vulnerabilă la scandaluri, dezbinare și discreditare publică.

„Diagnostic clinic” al masoneriei române

Din perspectiva Ordinului Masonic Cavaleresc Meritocratic Umaniterra (O:.M:.U:.), avem o expertiză doctrinară : ce se vede, ce înseamnă, ce este greșit față de Declarația de Principii, cum ar trebui reparat pe baza Nivelei, a Balanței cu Trei Talere (B3T), a Egregorilor Deoclavis și a Justiției Mileniului Trei.

 

1. Încadrarea generală: ce descrie, de fapt, textul?

Textul MLMR surprinde patru mari planuri de conflict în Masoneria Română post‑1989:

1. Conflicte de putere între obediențe și lideri (MLNR vs RSAA, persoane vs persoane)
2. Conflicte juridice, comerciale și de marcă (emblemă, denumiri, imagine publică)
3. Conflicte de percepție publică (presă, scandaluri, asociere cu influență ocultă și corupție)
4. Conflicte structurale interne (ego, resurse, lipsă de recunoaștere, fragmentare)

Din perspectivă Umaniterra/OMCMU, nu sunt doar „scandaluri”; sunt simptome ale unui fapt mult mai grav: dezlipirea masoneriei operative de propriile ei principii declarate.

Declarația de Principii a O:.M:.U:. spune clar că:

• omul este chemat la autodepășire,
• libertatea și viața sunt daruri sacre,
• fraternitatea este o realitate de trăit, nu o parolă,
• conflictul este inevitabil, dar trebuie transformat în „Ordo ab Chao”, nu întreținut ca haos permanent.

În realitate vedem exact opusul: ego necontrolat, putere căutată pentru sine, resurse folosite ca armă, recunoaștere cerută, nu meritată.

 

2. Analiza doctrinară pe puncte, raportată la Declarația de Principii

2.1. Confruntarea MLNR vs. RSAA – conflict de orgoliu, nu de principii

Descrierea:

• doi lideri (Bălănescu, Nistor) într‑o confruntare de legitimitate, influență, recunoaștere;
• acuzații de „grade și funcții remunerate”, extindere discreționară a puterii;
• fragmentare post‑1989 și recunoașteri reciproce doar formale.

Raportare la Declarația de Principii:

• Paragrafele despre fraternitate, integritate, selecția „cărămizilor” și “Ordo ab Chao” sunt încălcate în plan practic:
  • fraternitatea este înlocuită cu competiția de orgolii;
  • integritatea este pusă în umbră de tactici de putere;
  • selecția oamenilor este făcută adesea după loialități personale, nu după merit;
  • „Ordo ab Chao” este înlocuit cu „Chao ab Chao” – menținerea deliberată a conflictului.

Din perspectiva Nivelei Planului Orizontal:

• Nivela cere egalitate de demnitate, dar aici avem „superiori de clan”, care tratează obediențele ca proprietăți personale;
• gradele sunt folosite ca instrument de fidelizare, nu ca recunoaștere a unui parcurs interior.

Din perspectiva Balanței cu Trei Talere (B3T):

• Talerul Individului este capturat de ego, nu orientat spre transformare;
• Talerul Comunității (fraternitatea masonică românească) este fracturat;
• Talerul Terrei este ignorat – energia, timpul, resursele sunt irosite pe lupte interne, nu pe proiecte pentru oameni și planetă. Societatea pierde. Specia umană pierde, Terra pierde.

 

2.2. „Războiul mărcilor” – când simbolul devine obiect de litigiu

Descrierea:

• MLNR își înregistrează marca, dă în judecată „Masoneria Universală – MLNR”;
• Curtea de Apel decide că folosirea este non‑comercială și protejată de libertatea de exprimare;
• urmează recurs; conflictul devine radicalizare juridică.

Raportare la Declarația de Principii:

• simbolurile, în viziunea Umaniterra, sunt vehicule ale sensului, nu proprietăți de exploatat;
• Declarația pune accent pe viață, libertate, demnitate, fraternitate, edificarea Templului Umanității, nu pe monopolul unei sigle.

Din perspectiva Nivelei Planului Orizontal:

• Nivela spune: niciun om, grup, obediență nu are monopol asupra Luminii;
• folosirea agresivă a mărcii pentru control intern e o deformare a simbolului în instrument de dominație.

Din perspectiva Balanței:

• Talerul Comunității e dezechilibrat: în loc de dialog fratern, se ajunge la litigiu judiciar;
• Talerul Individului – frații sunt puși să aleagă între loialitate simbolică și libertatea de conștiință;
• Talerul Terrei – imaginea publică a masoneriei se degradează, contribuind la neîncredere socială.

 

2.3. Percepții publice negative, cazuri mediatizate, asociere cu influență ocultă

Descrierea:

• presă locală și națională arată cazuri de masoni în politică, justiție, administrație, suspectați de trafic de influență sau protecție reciprocă;
• comunități online descriu masoneria ca „club scump de networking, lobby, spălare de bani”;
• comercializarea de brelocuri, sedii ostentative, imagine degradată.

Raportare la Declarația de Principii:

• Declarația afirmă clar rolul Umaniterra ca parte a societății civile, cu datorie de a:
  • apăra libertatea,
  • promova integritatea,
  • respinge corupția,
  • contribui la binele comun.
• asocierea cu „rețele de influență opacă” contrazice direct paragrafele despre:
  • probitate,
  • transparență morală,
  • rol social responsabil.

Din perspectiva Balanței cu Treo Talere (B3T):

• Talerul Comunității – comunitatea profană vede masoneria ca rețea de putere, nu ca școală de morală;
• Talerul Individului – profanii nu mai disting între „mason autentic” și „mason de oportunitate”;
• Talerul Terrei – potențialul masonic de a contribui la echilibrul social și planetar este irosit.

Din perspectiva Egregorilor Deoclavis:

• Egregorul Meritului este „poluat” de cei intrați din interes;
• Egregorul Justiției este slăbit de complicități reale sau percepute;
• Egregorul Fraternității este distorsionat în „Clan”.

 

2.4. Izvoarele conflictelor: ego, putere, resurse

Descrierea:

• dorință de recunoaștere internațională;
• resurse financiare, funcții plătite, mărci, sigle;
• fragmentare post‑1989, multiple obediențe concurente;
• presiune mediatică și socială.

Raportare la Declarația de Principii:

• Declarația pune accent pe Viață, Libertate, Demnitate, Templul Umanității;
• aici vedem Putere, Control, Brand, Teritoriu.

Din perspectiva Nivelei:

• Nivela cere egalitate de demnitate;
• orgoliul produce pseudo‑nobili și pseudo‑vasali în loji.

Din perspectiva Balanței:

• dezechilibru masiv pe Talerul Individului (ego) și Talerul Comunității (clanuri), cu abandonul Talerului Terrei (misiune universală).

 

3. Punctul de vedere al Ordinului Masonic Cavaleresc Meritocratic bazat pe Declarația de Principii Umaniterra, ar formula poziția astfel:

1. Aceste conflicte nu sunt „masonice”, ci anti‑masonice
   Ele sunt manifestarea exact opusă a:
   • fraternității,
   • meritocrației,
   • responsabilității.
2. Problema nu este faptul că există mai multe obediențe, ci felul în care se comportă
   Pluralitatea poate fi legitimă; ceea ce este nelegitim este:
   • concurența pentru putere,
   • lupta pentru mărci și grade,
   • instrumentalizarea simbolului pentru interes personal.
3. Egregorii Deoclavis arată clar dezechilibrul
   • Egregorul Meritului: slăbit de recrutări „pe interes”;
   • Egregorul Ordinii: sufocat de haos perpetuat;
   • Egregorul Justiției: distorsionat de complicități și percepții de corupție;
   • Egregorul Templului: blocat, pentru că energia merge în lupte interne.
4. Justiția Mileniului Trei cere altceva
   Ea nu condamnă colectiv, ci:
   • distinge între persoane și principii,
   • cere responsabilitate individuală,
   • urmărește restaurarea echilibrului, nu răzbunarea.

 

4. Soluții concrete din perspectiva O:.M:.U:. și a Declarației de Principii

4.1. La nivel de structură masonică

Soluția 1: Cod Meritocratic Comun (CMC)
Un set minim de principii acceptate inter‑obediențial:

• renunțarea explicită la folosirea gradelor pentru recompensarea loialității personale;
• separarea clară între funcțiile ritualice și cele administrative;
• limitarea mandatelor de conducere și interzicerea „prințizării” funcțiilor (acaparare pe termen lung).

Soluția 2: Consiliu Fratern de Arbitraj și Mediere (nu tribunal intern de facțiune)

• componență mixtă, cu membri respectați din mai multe obediențe;
• mandat: mediere, reconciliere, clarificare, nu excludere și stigmatizare;
• orientare: „Ordo ab Chao” – transformarea conflictelor în lecții și restructurări.

4.2. La nivel de simbol și marcă

Soluția 3: Re‑sacralizarea simbolului

• emblema, sigla, denumirea nu sunt instrumente de proprietate, ci vectori ale Egregorilor;
• marcă juridică – da, ca protecție contra abuzurilor comerciale;
• dar nu proces româno‑român pentru „cine are voie să se numească astfel”, ci claritate doctrinară:
  • cine respectă principiile – se legitimează prin fapte;
  • cine nu – își pierde de facto legitimitatea, chiar dacă păstrează formal o siglă.

4.3. La nivel de selecție și merit

Soluția 4: Reconfigurarea procesului de inițiere

• criterii stricte de integritate, stabilitate emoțională, maturitate;
• verificare reală, nu formală, a reputației;
• perioadă de probă efectivă, cu observare, nu doar „grade succesive automatizate”.

Soluția 5: Evaluare periodică a conducătorilor

• nu doar alegere formală, ci evaluare etică și meritocratică;
• mecanisme clare de revocare atunci când:
  • abuzează de funcție,
  • compromit Ordinul public,
  • transformă structura în rețea de putere.

4.4. La nivel de relație cu societatea

Soluția 6: Transparență selectivă și asumată

• nu divulgarea ritualului, ci:
  • claritate despre statutul juridic,
  • raport anual public de activitate filantropică și civică,
  • poziții etice publice pe teme de interes major (corupție, drepturi, ecologie etc.).

Soluția 7: Alinierea la Justiția Mileniului Trei

• orice membru mason implicat în dosare de corupție, trafic de influență, abuz, trebuie:
  • îndepărtat din funcții până la clarificarea situației;
  • dacă este condamnat definitiv, exclus din orice poziție de reprezentare;
  • dacă este achitat, reintegrat cu demnitate.

 

5. Rolul Egregorilor Deoclavis în „eradicarea” conflictelor

Umaniterra, prin Cheia Deoclavis, vede Ordinul nu doar ca structură socială, ci ca Matrice energetică.

În termeni Egregorici:

• Egregorul Meritului se întărește prin:
  • promovarea celor merituoși,
  • renunțarea la favoritisme;
• Egregorul Justiției se echilibrează prin:
  • sancțiuni morale clare,
  • transparență,
  • refuzul complicității;
• Egregorul Ordinii se hrănește din:
  • restructurarea structurilor rigide,
  • acceptarea adaptării,
  • dialog instituțional inter‑obediențial;
• Egregorul Templului se reactivează când:
  • energia Ordinului este orientată spre proiecte reale pentru Umanitate și Terra,
  • nu spre lupte de imagine și vanitate.

 

6. Lectură în cheia Justiției Mileniului Trei

Justiția Mileniului Trei, în contextul acestor conflicte, ar spune:

• nu putem pune eticheta „vinovat” pe întreaga masonerie română;
• dar nici nu putem ascunde sub covor derapajele;
• fiecare persoană, lojă, obediență trebuie cântărită pe Balanța cu Trei Talere:
  • ce face pentru Individ (autodezvoltare autentică)?
  • ce face pentru Comunitate (fraternitate, morală, civism)?
  • ce face pentru Terra (responsabilitate, sustenabilitate, armonie)?

Justiția Mileniului Trei nu este „justiție de clan”, ci justiție de echilibru.

 

7. Concluzie – verdict doctrinar Umaniterra / O:.M:.U:.

Din perspectiva Ordinului Masonic Cavaleresc Meritocratic Umaniterra:

• conflictele descrise nu sunt excepții minore, ci semne ale unei crize de maturitate inițiatică;
• ele nu condamnă masoneria ca idee, ci modul în care este trăită de unii dintre oameni;
• soluția nu este distrugerea, ci reformarea, prin:
  • merit,
  • transparență,
  • fraternitate reală,
  • Justiția Mileniului Trei,
  • reactivarea Egregorilor printr‑o gândire orientată spre Templul Umanității, nu spre idolul ego‑ului.

 

ANALIZĂ DOCTRINARĂ UMANITERRA / O:.M:.U:.

Aplicată asupra fragmentului privind presiunea publică, reformă și concluzii

 

1. Presiunea publică – interpretare doctrinară O:.M:.U:.

Textul afirmă că relația dintre masonerie și politică/justiție amplifică reacțiile negative din societate.
Din perspectiva Ordinului Masonic Cavaleresc Meritocratic Umaniterra, aceasta nu este doar o problemă de imagine, ci o manifestare a dezechilibrului dintre cele trei talere ale Balanței.

1.1. Talerul Individului – dezechilibrat prin ego și ambiție

Când masoni individuali folosesc Ordinul pentru:

• influență politică,
• protecție informală,
• acces la resurse,

ei încalcă principiile Declarației de Principii, care cere integritate, responsabilitate și viață onorabilă.

Acest comportament activează Egregorii negativi ai ego‑ului, care generează reacții sociale puternice.

1.2. Talerul Comunității – dezechilibrat prin lipsa de transparență

Societatea reacționează negativ nu pentru că masoneria este discretă, ci pentru că discreția a fost confundată cu opacitatea.

Declarația de Principii cere:

• transparență morală,
• responsabilitate civică,
• rol activ în societate.

Când aceste valori sunt ignorate, apare suspiciunea publică.

1.3. Talerul Terrei – ignorat complet

În loc să contribuie la binele comun, energia Ordinului este consumată în conflicte interne.
Aceasta contravine principiului Umaniterra conform căruia:

„Templul Umanității se construiește prin acțiuni reale, nu prin lupte sterile.”

 

2. Drumul spre reformă internă – interpretare Umaniterra

Textul identifică trei direcții de reformă:

• transparență instituțională,
• redescoperirea valorilor fundamentale,
• autonomie financiară și juridică.

Umaniterra vede aceste direcții ca obligații doctrinare, nu simple recomandări.

 

3. Analiza doctrinară a soluțiilor propuse în text

3.1. Transparența instituțională – cerință a Nivelei Planului Orizontal

Declarația de Principii afirmă că:

• libertatea și demnitatea sunt universale,
• Ordinul este parte a societății civile,
• trebuie să acționeze în mod responsabil.

Transparența nu înseamnă divulgarea ritualurilor, ci:

• guvernanță clară,
• raportare financiară,
• proceduri democratice,
• responsabilitate publică.

Aceasta reactivează Egregorul Adevărului și Egregorul Justiției.

 

3.2. Redescoperirea valorilor fundamentale – revenirea la Declarația de Principii

Textul menționează valori precum:

• integritate,
• fraternitate,
• educație,
• filantropie.

Acestea sunt exact valorile centrale ale Declarației de Principii Umaniterra.

Interpretare O:.M:.U:. :

• Integritatea – criteriu de selecție a „cărămizilor” (candidaților).
• Fraternitatea – nu alianță de interese, ci școală reciprocă.
• Educația – activarea Egregorului Cunoașterii.
• Filantropia – expresia practică a Talerului Comunității.

Reactivarea lor reechilibrează Balanța cu Trei Talere.

 

3.3. Autonomie financiară și juridică – condiție pentru Egregorul Ordinii

Textul subliniază necesitatea:

• personalității juridice clare,
• transparenței financiare,
• evitării conflictelor de marcă.

Interpretare O:.M:.U:. :

Acestea sunt condiții pentru:

• Egregorul Ordinii,
• Egregorul Meritului,
• Egregorul Templului.

Autonomia financiară previne:

• dependența de politică,
• corupția internă,
• manipularea prin resurse.

 

4. Concluzia textului MLMR – interpretare Umaniterra

Textul afirmă că:

„Conflictele actuale nu sunt doar bătălii de orgolii, ci simptome ale unei reorganizări profunde.”

Conflictele sunt manifestări ale dezechilibrului Egregoric.

• Ele arată că masoneria română se află într‑un proces de Ordo ab Chao.
• Dar acest proces nu este automat; trebuie ghidat prin principii.

 

5. Soluții concrete O:.M:.U:. pentru eradicarea conflictelor

5.1. Soluții pe baza Declarației de Principii

Soluția 1: Instaurarea Nivelei Planului Orizontal

• eliminarea privilegiilor interne,
• egalitate de demnitate,
• funcții acordate pe merit, nu pe loialitate.

Soluția 2: Echilibrarea Balanței cu Trei Talere

• proiecte reale pentru comunitate (Talerul Comunității),
• programe de autocunoaștere și etică (Talerul Individului),
• acțiuni ecologice și sociale (Talerul Terrei).

Soluția 3: Re‑sacralizarea simbolului

• sigla nu este proprietate, ci responsabilitate;
• folosirea ei trebuie să reflecte merit, nu putere.

 

5.2. Soluții pe baza Egregorilor Deoclavis

Soluția 4: Activarea Egregorului Meritului

• selecție riguroasă,
• evaluare periodică a liderilor,
• eliminarea „masonilor de oportunitate”.

Soluția 5: Activarea Egregorului Justiției

• mecanisme interne de mediere,
• sancțiuni morale,
• transparență în cazurile de abuz.

Soluția 6: Activarea Egregorului Ordinii

• restructurarea obediențelor,
• clarificarea rolurilor,
• colaborare inter‑obediențială.

 

5.3. Soluții pe baza Justiției Mileniului Trei

Soluția 7: Justiție restaurativă, nu punitivă

• nu excluderi arbitrare,
• ci reconstrucție morală,
• responsabilitate individuală,
• repararea prejudiciilor.

Soluția 8: Separarea clară între masonerie și politică

• interzicerea folosirii Ordinului pentru influență,
• distanțare de rețele informale,
• protejarea integrității simbolului.

 

Concluzie doctrinară O:.M:.U:.

Din perspectiva Ordinului Masonic Cavaleresc Meritocratic Umaniterra:

• Conflictele descrise sunt simptome ale unei crize de identitate și maturitate.
• Ele nu condamnă masoneria ca ideal, ci modul în care este trăită de unii membri.
• Soluția nu este distrugerea, ci reformarea profundă, prin:
  • merit,
  • transparență,
  • echilibru,
  • fraternitate reală,
  • Justiția Mileniului Trei,
  • reactivarea Egregorilor Deoclavis,
  • revenirea la Declarația de Principii ca fundament moral.

Masoneria română nu este în colaps; este într‑un moment de „Ordo ab Chao.”
Dar ordinea nu apare singură. Trebuie construită.

 

VĂ INVITĂM SĂ CITIȚI ȘI URMĂTOARELE PAGINI

Francmasoneria ca Instituție și Ordin Inițiatic – trecut și prezent

 

TRĂDAREA ÎN MASONERIE | Umaniterra

 

JUSTIȚIA MILENIULUI TREI (III)(3) – SCANDALURI CU MASONI | Umaniterra

 

Doriți să vă alăturați Ordinului?

Vei putea să bați la Porțile Templului Ordinului Umaniterra (cererea de aderare AICI), prin voință și determinare, respect de sine și Credință în Divinitate, indiferent de religie. Este foarte posibil ca porțile să ți se deschidă. Dacă intri, poți rămâne sau poți pleca. Nimeni nu te ține cu Forța. Dar Înțelepciunea te va încuraja să rămâi. Nimeni nu alege să întoarcă spatele Frumuseții, bucuriei de a trăi cu adevărat în Adevăr.

De aceea pe altarul Templului vei găsi mereu minim trei sau mai multe Cărți ale Legii Sacre, Biblia, Coranul, Baháʼí și altele, ca simbol al faptului că noi, Umaniterrii, considerăm că toți suntem fiii – fiicele Creatorului, și cu dragoste Fraternă putem fi admiși în O:.M:.U:.

Gânduri bune! Glorie muncii ce produce plusvalori! Glorie plusvalorilor!

Ubi Concordia, Ibi Victoria, Est Umaniterra!