Francmasoneria ca Instituție și Ordin Inițiatic – trecut și prezent

 

Francmasoneria este atât o instituție socială, cât și un ordin inițiatic, cu rădăcini în breslele medievale ale zidarilor și cu o evoluție ce a transformat-o într-o mișcare spirituală și filosofică globală. La nivel internațional, ea a influențat revoluții și idei democratice; în Europa, a fost un motor al iluminismului și modernizării; iar în România, francmasoneria a jucat un rol determinant în epoca pașoptistă și în formarea statului modern.

 

Francmasoneria ca instituție și ordin inițiatic – nivel internațional

• Origini operative: în Evul Mediu, francmasoneria era o breaslă a constructorilor de catedrale gotice, cu ritualuri și simboluri legate de meseria lor.
• Transformare speculativă: în secolul al XVII‑lea, lojile au început să primească membri din afara breslei – aristocrați, filosofi, oameni de cultură – devenind un ordin inițiatic cu scop spiritual și moral.
• Principii universale: libertate, egalitate, fraternitate, perfecționare morală și spirituală.
• Influență istorică: francmasoneria a contribuit la răspândirea ideilor iluministe, la revoluțiile americane și franceze, și la formarea instituțiilor democratice moderne.

 

Francmasoneria în Europa

• Iluminismul: lojile masonice au fost spații de dezbatere intelectuală, unde s-au promovat rațiunea, toleranța și progresul.
• Revoluții și reforme: masonii au fost implicați în mișcările revoluționare din secolul al XVIII‑lea și XIX, susținând libertatea și drepturile omului.
• Diversitate obediențială: Europa a cunoscut atât obediențe „regulare” (recunoscute de Marea Lojă Unită a Angliei), cât și obediențe „continentale”, mai laice și mai liberale.
• Rol cultural: masoneria europeană a influențat literatura, arta și filosofia, fiind un spațiu de întâlnire între tradiție și modernitate.

 

Francmasoneria în România

• Începuturi: primele contacte au avut loc în secolul al XVIII‑lea, prin Constantinopol și prin boierii români care studiau în Occident.
• Epoca pașoptistă: masoneria a avut un rol determinant în Revoluția de la 1848 și în formarea statului modern român. Mulți pașoptiști – precum Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, Ion C. Brătianu – erau francmasoni.
• Unirea și Independența: masonii au sprijinit Unirea Principatelor și Războiul de Independență.
• Secolul XX: masoneria a fost interzisă în perioada comunistă, dar a renăscut după 1989, prin Marea Lojă Națională din România și alte obediențe.
• Simbolism național: în București exista chiar o „stradă Farmazoană”, unică în lume, semn al recunoașterii populare a masoneriei.

 

Francmasoneria este o instituție care a evoluat de la breaslă medievală la ordin inițiatic global. La nivel internațional, ea a fost un catalizator al democrației și progresului; în Europa, un motor al iluminismului și modernizării; iar în România, un actor esențial în epoca pașoptistă și în formarea statului modern. Astăzi, francmasoneria continuă să fie un spațiu de reflecție asupra libertății, fraternității și responsabilității universale.

Francmasoneria „regulată” și cea „continentală” se diferențiază prin raportarea la credința într-o Putere Supremă și la tradiția anglo‑saxonă versus cea franceză. „Regulată” cere credința într-un Dumnezeu (Marele Arhitect al Universului) și respectarea ritualurilor tradiționale, în timp ce „continentală” este mai liberală, acceptă laicismul și pluralismul, punând accent pe libertatea de conștiință.

Francmasoneria „regulată”

• Origini: Marea Lojă Unită a Angliei (1717).
• Principiu central: credința într-o Putere Supremă (Marele Arhitect al Universului).
• Ritual: jurământ depus pe o carte sacră (Biblia, Coranul, Vedele etc.).
• Recunoaștere internațională: lojile „regulate” sunt recunoscute între ele și mențin legături oficiale.
• Caracter: mai conservatoare, orientată spre tradiție și moralitate.

 

Francmasoneria „continentală”

• Origini: Marele Orient al Franței (sec. XVIII).
• Principiu central: libertatea de conștiință, fără obligativitatea credinței într-un Dumnezeu.
• Ritual: jurământul poate fi depus pe texte filosofice sau constituționale, nu neapărat religioase.
• Recunoaștere internațională: lojile continentale nu sunt recunoscute de cele „regulate”, dar au propriile rețele.
• Caracter: mai liberală, orientată spre laicism, democrație și reformă socială.

 

Diferențe esențiale

 

Aspect	Francmasonerie „regulată”	Francmasonerie „continentală”
Credință	Obligatorie în Marele Arhitect al Universului	Libertate de conștiință, laicism
Jurământ	Pe o carte sacră	Pe texte filosofice sau constituționale
Origine	Anglia, 1717	Franța, sec. XVIII
Caracter	Conservator, tradițional	Liberal, reformist
Recunoaștere	Reciprocă între obediențe regulate	Reciprocă între obediențe continentale

 

Altfel spus ca semnificație

• „Regulată” = fidelitate față de tradiția spirituală și morală.
• „Continentală” = deschidere către pluralism și modernitate.
• Ambele forme coexistă, dar nu se recunosc reciproc, reflectând tensiunea dintre tradiție și reformă în masonerie.
• Acesta este unul dintre motivele majore pentru care Ordinul Masonic-Cavaleresc Meritocratic Umaniterra (O:.M:.U:.), Masonerie Mileniului Trei (III)(3) a fost înființat. O:.M:.U:. a fost născut din “ce să nu se mai repete.”

 

VĂ INVITĂM SĂ CITIȚI ȘI URMĂTOARELE PAGINI

TRĂDAREA ÎN MASONERIE – ESTE TRĂDAREA PARTE DIN NATURA UMANĂ SAU EXAMENUL LOIALITĂȚII NU A FOST ÎNCĂ TRECUT DE SPECIA UMANĂ?

JUSTIȚIA MILENIULUI TREI (III)(3) – PRINCIPALELE CONFLICTE DIN MASONERIA ROMÂNĂ | Umaniterra

JUSTIȚIA MILENIULUI TREI (III)(3) – SCANDALURI CU MASONI | Umaniterra

Ucenicul și Maestrul în Ordinul Masonic Umaniterra (O:.M:.U:.) O lectură doctrinară în spiritul Cavalerismului și Meritocrației, a valorilor Ordinului | Umaniterra

 

Vei putea să bați la Porțile Templului Ordinului Umaniterra (cererea de aderare AICI), prin voință și determinare, respect de sine și Credință în Divinitate, indiferent de religie. Este foarte posibil ca porțile să ți se deschidă. Dacă intri, poți rămâne sau poți pleca. Nimeni nu te ține cu Forța. Dar Înțelepciunea te va încuraja să rămâi. Nimeni nu alege să întoarcă spatele Frumuseții, bucuriei de a trăi cu adevărat în Adevăr.

De aceea pe altarul Templului vei găsi mereu minim trei sau mai multe Cărți ale Legii Sacre, Biblia, Coranul, Baháʼí și altele, ca simbol al faptului că noi, Umaniterrii, considerăm că toți suntem fiii – fiicele Creatorului, și cu dragoste Fraternă putem fi admiși în O:.M:.U:.

Gânduri bune! Glorie muncii ce produce plusvalori! Glorie plusvalorilor!

Ubi Concordia, Ibi Victoria, Est Umaniterra!