Nutriție și Alimentație – Recomandări din partea membrilor Ordinului Masonic Cavaleresc Meritocratic Umaniterra (O:.M:.U:.)

În cadrul sesiunilor de studii avansate ale grupului Academic Cavaleresc Concordia, activitate opțională a membrilor Ordinului Masonic Cavaleresc Meritocratic Umaniterra (O:.M:.U:.) sunt analizate și dezbătute diverse subiecte de interes general, inițiatic, științific, economic, social, și încercăm să răspundem la diverse întrebări și chiar să găsim soluții eficiente pentru rezolvarea unor eventuale probleme.

Una dintre interesele majore este:

Nutriție și Alimentație

Mențineți-vă dieta ca să vă puteți permite să vă bucurați de o felie de tort cu ocazia întâlnirilor noastre, fie celebrând renașterea / inițierea noilor membrii ai Ordinului fie celebrarea unor evenimente, aniversări ale Ordinului Masonic Cavaleresc Meritocratic Umaniterra (O:.M:.U:.).

Noi, membrii ai O:.M:.U:. vă încurajăm să vă mențineți sănătatea prin alegerea unei alimentații și o nutriție echilibrată. Alegerile dumneavoastră, după cum veți vedea mai jos, au impact direct și imediat asupra dumneavoastră dar și asupra celor din jur, asupra mediului de viață, asupra sistemului ecologic. Deci nu este vorba numai de o implicare strict personală ci și comunitară, socială.

Aceste sugestii de nutriție și alimentați nu înlocuiesc recomandările medicului. Întotdeauna consultați medicul de specialitate pentru a vă face recomandările corecte în funcție de specificul stării dumneavoastră de sănătate.

O nutriție sănătoasă se bazează pe alimente integrale – legume, fructe, proteine slabe, cereale integrale și grăsimi sănătoase. Pentru a pierde câteva kilograme, cheia este reducerea aportului caloric prin alegeri alimentare echilibrate și creșterea activității fizice.

O primă recomandare din partea Marelui Maestru al O:.M:.U:. spune:

“Începe ziua să bei minim 500 mL de apă, la temperatura camerei, indiferent dacă îți este sete sau nu. Consideră apa, în cel mai rău caz, ca fiind un medicament obligatoriu ce trebuie administrat la primele ore ale zilei, de care sănătatea ta depinde.

Fă tot posibilul ca până la ora prânzului să bei un litru de apă  (1000 mL), iar până la orele 20 să fii sigur că ai băut doi litri sau chiar mai mult dar nu prea târziu pentru a nu fi nevoit să-ți întrerupi somnul de noapte. Dacă practici ceva sport, consumul de apă necesită a fi suplimentat.

Alege alimentele bogate în diverse vitamine și minerale, bogate în proteină digestibilă, lipide și glucide scăzute. Totalul de calorii să nu depășească caloriile consumate.

Indiferent ce alimente consumi, fructe și legume, excesul îngrașă.

Singura formă de acumulare a energiei de către organism este grăsimea. Aceasta se formează și se depune repede, cu atât mai mult seara și noaptea când nu suntem activi, dar este preluată și consumată mult mai greu.

Poți consuma ce-ți place dar este important cât și când. Este important să renunțăm la excepții de ocazie, excepții ce pot deveni reguli.

Reduceți consumul produselor de patiserie, inclusiv pâinea, mai cu seamă a acelor produse ce au la bază făină albă.

Alimente complet contraindicate sunt în general cele prăjite. Un mare NU cartofilor prăjiți și chipsurilor.

Cartofii prăjiți personal consider a fi otravă; o otravă care aduce mari profituri financiare drept pentru care, spre a fi încurajat a fost alintat ca French Fries, denumire adusă din Belgia francofonă în America probabil de către soldații americani și adoptat apoi ca atare ca și cum ar fi un aliment de lux. Cartoful , fiert sau copt este un aliment recomandabil, desigur nu în exces.

Recomand evitarea la maxim a excesului de sare, zahăr și grăsimi.

Recomand evitarea la maxim a consumului de carne roșie (porc în special, vită, vânat, etc.) sau a produselor fabricate din acestea.

Recomand evitarea, pe cât posibil a consumului oricărui aliment după ora 19.00.

Părinții au tendința, din dragoste pentru cei mici, în ideea “lasă că e în creștere”, sau “eu nu am avut când am fost copil, lasă-l să se bucure”, sau “mănâncă pe banii mei nu ai altora”, să ofere copiilor to ce-i mai “bun.” Da, poate fi așa “bun la gust”, dar nu și pentru sănătatea lor. Impactul mofturilor și a plăcerilor de scurtă durată are un efect catastrofal de lungă durată către permanență asupra sănătății și bunăstării individului dar și asupra societății.

Deci, dacă îți iubești copilul cu adevărat nu-l lași să ingere tot ce vrea, cât vrea, și când vrea. Dacă ești bun cetățean, bun părinte, te gândești la viitorul copilului tău precum și la bunăstarea societății.

Obezitatea este o boală pandemică, extrem de gravă, și cu atât mai gravă în rândul copiilor. Este o boală cronică cu implicații devastatoare pentru toată viața, majoritatea acestora fiind ireversibile.

Corpul este ușor de mulțumit dar mintea, “vreau, vreau, vreau,, acum, acum, acum” este mult mai greu, drept pentru care este vital să ne dezvoltăm capacitatea de stăpânire, de respect de sine. Succes!”

EMISIUNEA TVR “ȘTIINȚĂ ȘI CUNOAȘTERE” EP. 36 – OBEZITATEA, FUMATUL, ȘI SĂNĂTATEA CU CRISTIAN MUREȘANU, REDACTOR ȘI INVITAȚII SĂI ACAD. ADRIAN TOADER WILLIAMS CERCETĂTOR BIOECONOMIST ȘI DR. ADRIANA FODOR – MEDIC DIABETOLOG ȘI NUTRIȚIONIST –  MARTIE 2011

 

Elemente ale unei nutriții sănătoase

• Legume și fructe: bogate în fibre, vitamine și antioxidanți, cu aport caloric redus.
• Proteine slabe: carne de pasăre fără piele, pește, ouă, leguminoase (fasole, linte, năut). Ajută la menținerea masei musculare și induc sațietate
• Cereale integrale: ovăz, quinoa, pâine integrală – oferă energie constantă și fibre.
• Grăsimi sănătoase: avocado, nuci, semințe, ulei de măsline – protejează inima și reduc inflamația.
• Apă și hidratare: esențială pentru metabolism și controlul apetitului.

 

Recomandări pentru pierderea în greutate

• Reducerea caloriilor: identifică sursele de exces (zahăr, produse procesate, fast-food) și limitează-le.
• Porții controlate: folosește farfurii mai mici și evită mesele târzii.
• Creșterea aportului de fibre: fibrele din legume și cereale integrale reduc foamea și stabilizează glicemia.
• Activitate fizică regulată: combină cardio (alergare, bicicletă) cu exerciții de forță pentru a arde calorii și a menține masa musculară.
• Somn și gestionarea stresului: lipsa somnului și stresul cresc apetitul și favorizează acumularea de grăsime.

 

Impact asupra sănătății și mediului

O dietă bazată pe plante și alimente integrale nu doar că ajută la slăbit, dar reduce și amprenta de carbon, sprijinind un stil de viață sustenabil.

Deci, pentru a pierde câteva kilograme, concentrează-te pe alimente integrale, proteine slabe, fibre și grăsimi sănătoase, redu caloriile din zahăr și produse procesate, și menține un nivel constant de activitate fizică.

 

Relația dintre comportamentul alimentar excesiv, sănătatea individuală, societate și mediul înconjurător.

 

Ne întrebăm, ca societate filosofică, este consumul excesiv de alimente o formă de comportament agresiv, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), chiar violență asupra sinelui?

• Nu în sens clasic: Violența presupune intenția de a provoca rău. Consumul excesiv de alimente este mai degrabă un comportament de autovătămare indirectă, pentru că duce la efecte negative asupra sănătății.
• Dimensiune psihologică: Poate fi interpretat ca o formă de agresivitate latentă față de sine, atunci când este asociat cu lipsa de control, vinovăție sau tulburare obsesiv-compulsivă (TOC).
• Dimensiune culturală: În societăți unde mâncarea este abundentă, excesul devine un simbol al statutului sau al confortului, dar cu costuri ascunse.

Cauzele comportamentului alimentar excesiv

• Biologice: dereglări hormonale (leptină, grelină), predispoziții genetice.
• Psihologice: stres, anxietate, depresie, traume emoționale.
• Sociale și culturale: presiunea consumului, marketingul agresiv, obiceiuri familiale.
• Economice: acces facil la alimente ieftine, dar hipercalorice.
• Educaționale: lipsa cunoștințelor despre nutriție și sănătate.

Consecințe asupra persoanei

• Sănătate fizică: obezitate, diabet, boli cardiovasculare, probleme articulare.
• Sănătate psihică: scăderea stimei de sine, anxietate, depresie.
• Calitatea vieții: reducerea mobilității, dependență de tratamente medicale.

Consecințe asupra societății

• Costuri medicale: sistemele de sănătate sunt suprasolicitate de bolile asociate obezității.
• Productivitate redusă: absenteism, scăderea performanței la locul de muncă.
• Inegalități sociale: comunitățile vulnerabile sunt mai expuse alimentației nesănătoase.

Consecințe asupra sistemului ecologic

• Agricultura intensivă: cererea mare de carne și produse procesate duce la emisii ridicate de gaze cu efect de seră.
• Risipa alimentară: consumul excesiv generează surplus și deșeuri, care emit metan la descompunere.
• Resurse naturale: presiune asupra apei, solului și biodiversității.
• Defrișări: extinderea terenurilor pentru hrana animalelor contribuie la pierderea pădurilor.

Consumul excesiv de alimente poate fi privit ca un act de dezechilibru: afectează individul, societatea și planeta.

Nu este violență în sens strict, dar poate fi considerat o formă de autovătămare colectivă, pentru că impactul se extinde dincolo de persoana care consumă.

 

Principiul de bază al unui corp sănătos și aspect plăcut

• Greutatea corporală depinde de echilibrul dintre caloriile ingerate și caloriile consumate (metabolism + activitate fizică).
• Dacă aportul caloric ≤  (mai mic sau egal) consumul caloric, în mod normal nu te îngrași.

Situații care pot complica ecuația.

 Aici sunt situații care sunt des invocate în mod excesiv sau chiar mincinos de către cei care singura lor plăcere este consumul de alimente, băuturi cu aport caloric și desigur dulciuri. Un lucru este sigur: Nu te poți îngrășa din aer și din apă!

• Metabolismul bazal: Corpul consumă energie chiar și în repaus (respirație, funcții vitale). Dacă nu e inclus în calcul, balanța poate fi greșită.
• Calitatea alimentelor: Două diete cu același număr de calorii pot avea efecte diferite. Excesul de zaharuri rafinate sau grăsimi trans poate favoriza stocarea grăsimii.
• Retenția de apă și hormoni: Fluctuațiile hormonale (ex. cortizon, insulină) pot duce la creșteri temporare în greutate, chiar dacă balanța calorică e neutră.
• Masa musculară vs. grăsime: Sportul poate crește masa musculară, ceea ce duce la creștere în greutate, dar nu în grăsime.
• Estimarea consumului: Mulți oameni supraestimează caloriile arse prin activitate și subestimează caloriile ingerate.

Matematic, dacă aportul caloric nu depășește consumul total (inclusiv metabolismul bazal și activitatea fizică), nu ar trebui să apară îngrășarea. Totuși, compoziția corporală (raportul grăsime–masă musculară) și variațiile hormonale pot face ca greutatea să fluctueze.

Necesarul nutrițional zilnic diferă în funcție de sex, vârstă, greutate și nivel de activitate. În general, femeile au nevoie de aproximativ 1.800–2.200 kcal/zi, iar bărbații de 2.200–2.700 kcal/zi, cu un aport echilibrat de carbohidrați (45–60%), proteine (10–20%) și grăsimi (20–35%) din totalul caloriilor.

Necesar caloric zilnic

Categoria	Calorii recomandate/zi
Femei adulte	1.800–2.200 kcal (în funcție de activitate)
Bărbați adulți	2.200–2.700 kcal (în funcție de activitate)

Distribuția macronutrienților

• Carbohidrați: 45–60% din totalul caloriilor → surse sănătoase: cereale integrale, legume, fructe.
• Proteine: 10–20% din totalul caloriilor → surse: carne slabă, pește, ouă, leguminoase.
• Grăsimi: 20–35% din totalul caloriilor → surse: ulei de măsline, nuci, semințe, avocado.

Exemple practice

• Pentru o femeie cu necesar de 2.000 kcal/zi:
  • Carbohidrați: ~225–300 g
  • Proteine: ~50–100 g
  • Grăsimi: ~45–78 g
• Pentru un bărbat cu necesar de 2.500 kcal/zi:
  • Carbohidrați: ~280–375 g
  • Proteine: ~63–125 g
  • Grăsimi: ~55–97 g

Aceste valori sunt orientative și pot varia în funcție de metabolism, vârstă, nivel de activitate și obiective (menținere, slăbire, creștere musculară). O alimentație sănătoasă presupune nu doar cantitatea, ci și calitatea macronutrienților – preferința pentru alimente integrale și evitarea excesului de zahăr și grăsimi trans.

Plan Alimentar

Orientativ – Un plan alimentar zilnic echilibrat presupune mese variate, cu aport corect de proteine, carbohidrați, fibre și grăsimi sănătoase. Iată un exemplu de structură pentru o zi, inspirat din recomandările nutriționale actuale.

Mic dejun

• Ovăz integral cu lapte sau iaurt degresat, semințe de chia și fructe de sezon (banană, fructe de pădure).
• Ceai verde sau cafea fără zahăr.
• Aport: carbohidrați complecși, fibre, proteine ușoare.

Gustare de dimineață

• Un măr sau o pară.
• Un pumn mic de nuci sau migdale crude.
• Aport: fibre, grăsimi sănătoase, energie constantă.

Prânz

• Piept de pui la grătar sau pește slab (somon, cod).
• Orez brun sau quinoa.
• Salată mare de legume crude (roșii, castraveți, morcov, spanac) cu ulei de măsline și lămâie.
• Aport: proteine slabe, carbohidrați complecși, vitamine și minerale.

Gustare de după-amiază

• Iaurt grecesc simplu cu câteva semințe sau fructe uscate.
• Aport: proteine, probiotice, energie ușoară.

Cină

• Supă de legume sau cremă de linte.
• Legume la abur sau la cuptor (broccoli, dovlecel, ardei).
• O porție mică de brânză slabă sau tofu.
• Aport: fibre, proteine vegetale, digestie ușoară.

Recomandări generale

• Hidratare constantă: 1,5–2 litri apă pe zi.
• Porții moderate: farfuria împărțită în 4 – ½ legume, ¼ proteine, ¼ carbohidrați.
• Flexibilitate: planul se adaptează la preferințe și activitate zilnică.

Acest plan este orientativ și se poate ajusta în funcție de vârstă, nivel de activitate și eventuale recomandări medicale.

SPORTIVII

Sportivii au nevoie de un aport caloric și nutritiv mai mare decât persoanele sedentare, cu accent pe carbohidrați pentru energie și proteine pentru refacerea musculară, în timp ce persoanele sedentare trebuie să mențină un aport moderat, echilibrat, pentru a evita acumularea de kilograme și probleme metabolice.

Diferențe esențiale între sportivi și persoane sedentare

Carbohidrați

• Sportivi: reprezintă principala sursă de energie, trebuie să constituie 50–60% din aportul caloric zilnic. Se recomandă carbohidrați complecși (cereale integrale, leguminoase, fructe, legume) pentru rezistență și performanță.
• Sedentari: necesarul este mai mic, în jur de 45–50% din aportul caloric, pentru a preveni excesul de energie stocată sub formă de grăsime.

Proteine

• Sportivi: au nevoie de 15–20% din aportul caloric, pentru dezvoltarea și refacerea masei musculare. Este important consumul imediat după antrenament pentru recuperare.
• Sedentari: necesarul este mai mic (10–15%), suficient pentru menținerea funcțiilor vitale și a masei musculare existentă.

Grăsimi (lipide)

• Sportivi: 20–30% din aportul caloric, cu accent pe grăsimi sănătoase (avocado, nuci, pește gras, ulei de măsline). Acestea susțin absorbția vitaminelor și sănătatea sistemului nervos.
• Sedentari: aportul trebuie limitat la 20–25%, pentru a preveni riscul cardiovascular și obezitatea.

Calorii totale

• Sportivi: necesarul caloric este cu aproximativ o treime mai mare decât la sedentari, în funcție de tipul și intensitatea sportului.
• Sedentari: necesarul caloric este mai redus, adaptat la metabolismul bazal și la activitatea zilnică obișnuită.

Hidratare

• Sportivi: au nevoie de hidratare constantă și suplimentară, pentru a compensa pierderile prin transpirație și pentru a susține performanța.
• Sedentari: hidratarea rămâne importantă, dar necesarul este mai mic.

În sumar

• Sportivii au nevoie de mai multe calorii, carbohidrați și proteine pentru energie, performanță și recuperare.
• Persoanele sedentare trebuie să mențină un aport moderat, echilibrat, pentru a preveni acumularea de grăsime și dezechilibre metabolice.
• Diferența fundamentală este că la sportivi nutriția este orientată spre performanță și refacere, iar la sedentari spre menținerea sănătății și prevenirea excesului.

Calitatea macronutrienților – proteine, carbohidrați și grăsimi – influențează direct sănătatea, longevitatea și riscul de boli cronice. Sursele sănătoase (proteine vegetale, carbohidrați integrali, grăsimi nesaturate) susțin energia, imunitatea și sănătatea cardiovasculară, în timp ce sursele de slabă calitate (carne procesată, zaharuri rafinate, grăsimi trans) cresc riscul de obezitate, diabet și cancer.

Impactul fiecărui macronutrient

Proteine

• Surse sănătoase: leguminoase, nuci, pește, carne slabă.
• Beneficii: repararea țesuturilor, producerea de enzime și hormoni, reducerea riscului cardiovascular.
• Surse nesănătoase: carne roșie procesată, exces de proteine animale grase.
• Riscuri: boli cardiovasculare, inflamație cronică.

Carbohidrați

• Surse sănătoase: cereale integrale, fructe, legume.
• Beneficii: energie constantă, fibre pentru digestie, reducerea riscului de diabet.
• Surse nesănătoase: zahăr rafinat, produse de patiserie, băuturi îndulcite.
• Riscuri: obezitate, diabet de tip 2, boli metabolice .

Grăsimi

• Surse sănătoase: grăsimi nesaturate (ulei de măsline, avocado, nuci, pește gras).
• Beneficii: protecția organelor, absorbția vitaminelor liposolubile, sănătatea inimii.
• Surse nesănătoase: grăsimi trans, exces de grăsimi saturate din carne procesată.
• Riscuri: boli cardiovasculare, cancer.

Echilibrul optim

• Distribuția recomandată: 45–65% carbohidrați, 20–35% grăsimi, 10–35% proteine din aportul caloric zilnic.
• Varietatea surselor este esențială: dietele bazate pe diversitate de macronutrienți, cu accent pe calitatea lor, sunt asociate cu o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Riscuri și recomandări

• Excesul de carbohidrați rafinați → crește riscul de obezitate și diabet.
• Proteinele procesate → pot favoriza inflamația și bolile cardiovasculare.
• Grăsimile trans → sunt cele mai nocive, cresc riscul de infarct și cancer.
• Diversitatea și echilibrul → cheia unei alimentații sănătoase și a longevității.

 

Postul intermitent (fasting)

Postul intermitent (fasting) este recomandat pentru slăbit și sănătate atunci când este făcut structurat, gradual și adaptat stilului de viață. Cele mai sigure metode sunt cele cu ferestre de alimentație zilnică (ex. 16:8 sau 12:12), cu hidratare adecvată și alimente sănătoase în perioada de masa.

Ce este fastingul?

• Intermitent fasting (IF) = un tipar alimentar care alternează perioade de post cu perioade de alimentație.
• Nu impune ce mănânci, ci când mănânci.
• Beneficii demonstrate: scădere în greutate, îmbunătățirea sensibilității la insulină, sănătate cardiovasculară, vitalitate și claritate mentală.

Metode populare

• 16:8: 16 ore de post, 8 ore de alimentație (ex. mănânci între 12:00–20:00).
• 12:12: post de 12 ore, alimentație 12 ore – ideal pentru începători.
• 5:2: 5 zile alimentație normală, 2 zile cu aport redus (500–600 kcal).
• Alternate day fasting: o zi post, o zi alimentație normală – mai dificil, nu pentru începători.

Reguli de bază pentru sănătate și vitalitate

• Hidratare constantă: apă, ceaiuri neîndulcite, cafea neagră în timpul postului.
• Alimente sănătoase în ferestrele de masă: proteine slabe, carbohidrați integrali, grăsimi sănătoase, multe legume.
• Evită excesele: nu compensa prin mese foarte mari sau bogate în zahăr și grăsimi procesate.
• Ascultă corpul: dacă apar amețeli, oboseală excesivă sau disconfort, ajustează metoda.
• Consult medical: persoanele cu diabet, probleme cardiace sau alte afecțiuni trebuie să discute cu medicul înainte de a începe.

Riscuri și atenționări

• Postul extrem (24–36 ore) poate fi dificil și riscant pentru începători mai cu seamă pentru cei care suferă de diabet și cu atât mai mult dacă urmează anumite tratamente ce-i pot expune la riscul de intrare în hipoglicemie.
• Poate duce la deficit de nutrienți dacă nu se acordă atenție calității alimentelor.
• Nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate sau persoanelor cu tulburări alimentare.

 

Pentru slăbit și vitalitate, cea mai echilibrată metodă este 16:8 sau 12:12, cu accent pe hidratare și alimentație sănătoasă. Postul intermitent nu este o dietă rapidă, ci un stil de viață care, dacă este practicat conștient, poate aduce beneficii pe termen lung pentru sănătate și energie.

Orientativ – Plan concret de fasting pentru o săptămână (model 16:8)

Metoda 16:8 presupune 16 ore de post și 8 ore de alimentație zilnică. Este una dintre cele mai sigure și eficiente forme de fasting pentru slăbit și vitalitate.

Ziua 1 – Luni

• Post: 20:00 (duminică seara) – 12:00 (luni)
• Fereastră alimentație: 12:00 – 20:00
  • 12:00: salată mare cu legume, quinoa și piept de pui la grătar
  • 16:00: iaurt grecesc cu semințe și fructe de pădure
  • 19:00: supă cremă de linte + pește la cuptor cu legume

 Ziua 2 – Marți

• Post: 20:00 – 12:00
• Fereastră alimentație: 12:00 – 20:00
  • 12:00: omletă cu spanac și avocado + pâine integrală
  • 16:00: măr + un pumn de nuci crude
  • 19:00: orez brun cu legume și curcan la grătar

Ziua 3 – Miercuri

• Post: 20:00 – 12:00
• Fereastră alimentație: 12:00 – 20:00
  • 12:00: salată de năut cu roșii, castraveți și ulei de măsline
  • 16:00: smoothie verde (spanac, kiwi, banană, semințe de chia)
  • 19:00: somon la cuptor + broccoli și dovlecel la abur

Ziua 4 – Joi

• Post: 20:00 – 12:00
• Fereastră alimentație: 12:00 – 20:00
  • 12:00: supă de legume + salată cu ton și fasole roșie
  • 16:00: iaurt simplu + câteva migdale
  • 19:00: paste integrale cu sos de roșii și parmezan

Ziua 5 – Vineri

• Post: 20:00 – 12:00
• Fereastră alimentație: 12:00 – 20:00
  • 12:00: wrap integral cu hummus, legume și pui
  • 16:00: fructe de sezon (portocală, kiwi)
  • 19:00: supă cremă de dovleac + tofu la grătar cu salată verde

Ziua 6 – Sâmbătă

• Post: 20:00 – 12:00
• Fereastră alimentație: 12:00 – 20:00
  • 12:00: salată tabbouleh cu bulgur și legume
  • 16:00: smoothie proteic (lapte vegetal, banană, semințe)
  • 19:00: pește alb la grătar + cartofi dulci copți

Ziua 7 – Duminică

• Post: 20:00 – 12:00
• Fereastră alimentație: 12:00 – 20:00
  • 12:00: supă de pui cu legume + salată verde
  • 16:00: iaurt cu fructe și semințe de in
  • 19:00: risotto cu ciuperci + salată de rucola

Reguli generale

• Bea apă, ceaiuri neîndulcite sau cafea neagră în timpul postului.
• Evită excesele în ferestrele de alimentație.
• Alege alimente integrale, bogate în fibre și proteine.
• Ascultă corpul: dacă apare oboseală excesivă, ajustează metoda la 12:12.

Acest plan este orientativ și poate fi adaptat după preferințe și nivel de activitate. Vă aducem aminte că este strict important să vă consultați cu medicul dumneavoastră în acest demers ce ține de alimentație, nutriție și păstrarea sănătății, a unui aspect corporal plăcut și armonios.

Surse: Nestlé bioza.ro , indiceledemasacorporala.com , sfatulmedical.ro ,  Verywell Health , Healthline ,  Medical News Today ,  Nutriland. DCmedical.ro LifeBox , real-food.ro , MED.RO

 

Vei putea să bați la Porțile Templului Ordinului Umaniterra (cererea de aderare AICI), prin voință și determinare, respect de sine și Credință în Divinitate, indiferent de religie. Este foarte posibil ca porțile să ți se deschidă. Dacă intri, poți rămâne sau poți pleca. Nimeni nu te ține cu Forța. Dar Înțelepciunea te va încuraja să rămâi. Nimeni nu alege să întoarcă spatele Frumuseții, bucuriei de a trăi cu adevărat în Adevăr.

De aceea pe altarul Templului vei găsi mereu minim trei sau mai multe Cărți ale Legii Sacre, Biblia, Coranul, Baháʼí și altele, ca simbol al faptului că noi, Umaniterrii, considerăm că toți suntem fiii – fiicele Creatorului, și cu dragoste Fraternă putem fi admiși în O:.M:.U:.

Gânduri bune! Glorie muncii ce produce plusvalori! Glorie plusvalorilor!

Ubi Concordia, Ibi Victoria, Est Umaniterra!