S-02-Tânguirea lui Iisus, Libertatea și Destinul Omului în Viziunea lui Dorel Vișan Mare Maestru de Onoare Ad-Vitam al Ordinului Masonic Umaniterra, Masoneria Mileniului Trei (III)(3)

 

LUMINA TEZAURULUI VIU AL CULTURII, BINECUVÂNTAREA ORDINULUI MASONIC UMANITERRA

 

„Tânguirea lui Iisus, Libertatea și Destinul Omului în Viziunea lui Dorel Vișan”

Dialogul dintre Marele Maestru al Ordinului Masonic Umaniterra și fratele Dorel Vișan

13 aprilie 6024 A∴L∴ / 2024 e.n., Orientul Târgu Mureș  

 

 

Rezumat narativ al dialogului (secțiunea 02)

În cadrul ceremoniei solemne desfășurate la 13 aprilie 6024 Anul Luminii, în Orientul Târgu Mureș, Ordinul Masonic Umaniterra l‑a primit pe actorul, scriitorul și filosoful Dorel Vișan în demnitatea de Mare Maestru de Onoare Ad‑Vitam. După momentul ritualic, Marele Maestru al Ordinului, dr. Adrian Ashley Toader Williams, PhD, a deschis un dialog amplu cu maestrul Vișan, invitându‑l să continue firul reflecțiilor sale despre om, credință și destinul lumii.

În această parte a conversației, Dorel Vișan evocă o experiență recentă de la Muntele Sfânt, unde a susținut un interviu despre credință și natura umană. Acolo a descoperit un text puțin cunoscut, numit „Tânguirea lui Iisus”, care exprimă dezamăgirea Mântuitorului față de omenirea care L‑a numit „Tată”, „Cale”, „Adevăr”, „Viață”, „Judecător drept” și „Mântuitor”, dar nu a urmat niciuna dintre aceste chemări. Vișan subliniază că oamenii cred în Iisus doar la nivelul ideilor, fără a transforma credința în faptă, iar această ruptură între cuvânt și acțiune este cauza neînțelegerii mesajului creștin.

Pornind de aici, maestrul abordează tema mântuirii, pe care o definește ca „găsirea adevărului” și „dobândirea libertății”. El afirmă că libertatea este un concept periculos, deoarece la capătul ei se află sclavia, iar societatea modernă nu mai trăiește de mult într‑o lume liberă, ci într‑una dominată de confuzie și manipulare.

Vișan citează apoi un „mare maestru” care definea libertatea ca „suveranitatea omului asupra lui însuși”. Pe această bază, el explică formarea statului de drept: oameni liberi renunță voluntar la o parte din libertatea lor pentru a crea egalitatea, iar egalitatea, la rândul ei, face posibilă fraternitatea — grija reciprocă între membrii comunității. Concluzia sa este însă dură: societatea contemporană nu mai are nici libertate, nici egalitate, nici fraternitate, deci nu poate fi numită stat de drept.

Pentru a ilustra degradarea naturii umane, Vișan invocă reflecții din Plaut, Hobbes, Shakespeare și Pascal. De la „homo homini lupus” la „lepădătura universului”, el arată că omul oscilează între sublim și mizerabil, între creație desăvârșită și contradicție ambulantă. În opinia sa, omenirea trăiește astăzi într‑o „lume sodomizată”, dominată de lăcomie, ură, boală și egoism, iar această civilizație se apropie de sfârșit.

Vișan afirmă că „a doua venire a lui Iisus” nu trebuie înțeleasă literal, ci ca o transformare a conștiinței umane, posibilă doar după o mare catastrofă care va „mătura” o parte din omenire, asemenea episodului biblic din Geneza. El interpretează divinitatea ca „principiu energetic”, „substanță universală a gândirii”, din care omul este făcut și în care omul participă, dar pe care a uitat să o manifeste.

În final, maestrul revine la tema conștiinței, citându‑l pe Milarepa și pe Platon: trupul este produsul ignoranței, iar lumea percepută este doar o umbră a realității. Adevărul este manifestarea Creatorului în creație, iar Dumnezeu este iubire, pace, dreptate și frumos. Omul, însă, fiind o ființă îndoită, oscilează între credință și blestem, între aspirație și neputință. Vișan încheie cu o observație simbolică: într‑un hotel modern nu mai există lămpi de citit la pat — semn că lumea nu mai citește, nu mai caută, nu mai contemplă.

Acest fragment al dialogului dezvăluie un Dorel Vișan profund, neliniștit, dar lucid, care privește în miezul crizei spirituale a omenirii și o interpretează prin prisma tradiției, filosofiei și experienței personale.

 

Analiză academică prin prisma valorilor Ordinului Masonic Umaniterra

Analiza de mai jos corelează temele dialogului cu valorile, principiile și direcțiile doctrinare ale Ordinului Masonic Umaniterra, așa cum sunt prezentate pe website‑ul oficial.

Trezirea Conștiinței și Căutarea Adevărului

Umaniterra definește trezirea conștiinței ca fundament al inițierii masonice. Dialogul lui Vișan este, în esență, o meditație asupra conștiinței: omul este energie, parte din substanța divină, dar trăiește în ignoranță, asemenea prizonierilor din peștera lui Platon. Această viziune este perfect consonantă cu doctrina Ordinului, care vede omul ca „Umaniterr”, o ființă în devenire, chemată să își depășească limitele perceptive și morale.

Libertate, Egalitate, Fraternitate — Triada Umaniterra

Vișan reinterpretează triada revoluției franceze într‑o cheie profund masonică:

• Libertatea = suveranitatea asupra sinelui
• Egalitatea = drept comun rezultat din renunțarea voluntară la excesul de libertate
• Fraternitatea = grija reciprocă între oameni

Această triadă este identică cu valorile fundamentale ale Umaniterra, care promovează responsabilitatea individuală, echilibrul social și solidaritatea universală. Critica lui Vișan — că societatea actuală nu mai are niciuna dintre aceste valori — justifică misiunea Ordinului de a reconstrui „Templul Umanității”.

Justiția Mileniului Trei (III) (3) , “Balanța cu Trei Talere” (B3T) și Adevărul Absolut

Marele Maestru introduce conceptul de „Justiția Mileniului III, simbolizată prin Balanța cu trei Talere” (B3T) , specific Umaniterra, care depășește dualismul vină‑pedeapsă și introduce dimensiunea spirituală a adevărului. Vișan, vorbind despre adevăr ca manifestare a Creatorului în creație, oferă fundamentul metafizic al acestei paradigme. În viziunea Ordinului, justiția nu este doar legală, ci morală și cosmică.

Criza Civilizației și Necesitatea unei Transformări

Umaniterra avertizează asupra degradării valorilor umane și a pericolelor generate de ego, materialism și ignoranță. Vișan descrie exact această degradare: o lume sodomizată, dominată de ură și lăcomie, în care omul a uitat că este „dumnezeu în devenire”. Ideea unei „catastrofe purificatoare” poate fi interpretată, în cheie masonică, ca o metaforă pentru inițierea colectivă — o trecere prin criză pentru a renaște într‑o nouă dimensiune a conștiinței.

Omul ca Energie Divină — Convergență cu doctrina Umaniterra

Umaniterra afirmă că omul este parte din Matricea Divină, iar Vișan spune că omul este format din „substanța lui Dumnezeu”. Această convergență conceptuală arată că dialogul nu este doar filosofic, ci profund inițiatic. Omul, în viziunea ambelor perspective, este o ființă energetică, spirituală, capabilă de evoluție și iluminare.

Cultura, Cunoașterea și Decăderea Lecturii

Umaniterra pune accent pe educație, cultură și cunoaștere. Observația lui Vișan despre hotelul fără lampă de citit devine un simbol al decăderii culturale. Într‑o lume în care oamenii nu mai citesc, nu mai contemplă și nu mai caută adevărul, masoneria — în forma propusă de Umaniterra — devine un refugiu al cunoașterii și al reflecției.

Concluzie

Dialogul dintre Marele Maestru al Ordinului Masonic Umaniterra și Dorel Vișan este o sinteză între tradiția inițiatică, filosofia clasică și spiritualitatea modernă. El reflectă fidel valorile Umaniterra: trezirea conștiinței, căutarea adevărului, responsabilitatea morală, reconstrucția umanității și integrarea omului în Matricea Divină.

 

Secțiunea următoare

S-03 Libertatea ca Alegere și Drumul Destinului: Lecțiile lui Dorel Vișan din India și din Viață | Umaniterra

 

 

 

Vei putea să bați la Porțile Templului Ordinului Umaniterra (cererea de aderare AICI), prin voință și determinare, respect de sine și Credință în Divinitate, indiferent de religie. Este foarte posibil ca porțile să ți se deschidă. Dacă intri, poți rămâne sau poți pleca. Nimeni nu te ține cu Forța. Dar Înțelepciunea te va încuraja să rămâi. Nimeni nu alege să întoarcă spatele Frumuseții, bucuriei de a trăi cu adevărat în Adevăr.

De aceea pe altarul Templului vei găsi mereu minim trei sau mai multe Cărți ale Legii Sacre, Biblia, Coranul, Baháʼí și altele, ca simbol al faptului că noi, Umaniterrii, considerăm că toți suntem fiii – fiicele Creatorului, și cu dragoste Fraternă putem fi admiși în O:.M:.U:.

Gânduri bune! Glorie muncii ce produce plusvalori! Glorie plusvalorilor!

Ubi Concordia, Ibi Victoria, Est Umaniterra!