Valori și Plusvalori, Dreptate și Adevăr: Paradoxul Sportiv – Când Sănătatea este Finanțată de Industrii Nesănătoase

În cadrul sesiunilor de studii avansate ale grupului Academic Cavaleresc Concordia, activitate opțională a membrilor Ordinului Masonic Cavaleresc Meritocratic Umaniterra (O:.M:.U:.) sunt analizate și dezbătute diverse subiecte de interes general, inițiatic, științific, economic, social, și încercăm să răspundem la diverse întrebări și chiar să găsim soluții eficiente pentru rezolvarea unor eventuale probleme.

Una dintre interesele majore este:

Paradoxul Sportiv – Când Sănătatea este Finanțată de Industrii Nesănătoase

Introducere

Sportul este, în mod ideal, expresia sănătății, echilibrului și disciplinei. El promovează:

• longevitatea,
• starea psihică bună,
• coeziunea socială,
• modele pozitive pentru tineri.

Totuși, realitatea financiară a sportului modern dezvăluie un paradox profund:
o parte semnificativă a finanțării provine din industrii care produc efecte negative asupra sănătății publice, precum:

• alcool,
• tutun (în trecut, acum restricționat),
• jocuri de noroc,
• pariuri sportive,
• fast‑food și băuturi zaharoase.

Acest paradox este documentat în studii academice și analize istorice, inclusiv în cercetări recente despre sponsorizările din sport realizate de industrii „addictive” sau „dăunătoare” University of Nottingham MDPI The Lancet the polyphony Emerald Insight.

 

Ce este Paradoxul Sportiv?

Paradoxul Sportiv descrie situația în care:

• sporturile promovează sănătatea,
• dar sunt finanțate de industrii care subminează sănătatea publică.

Acest fenomen este recunoscut în literatura științifică drept „sponsorizare de către industrii dăunătoare” (detrimental industries) MDPI.

Cine sunt finanțatorii principali?

Conform studiilor identificate:

Industriile considerate „dăunătoare” sau „addictive”

Toate aceste categorii sunt menționate explicit în sursele academice:

• Alcool – sponsorizări masive în fotbal, rugby, curse auto University of Nottingham MDPI
• Gambling / pariuri sportive – sponsori dominanți în fotbalul european și britanic University of Nottingham the polyphony
• Tutun – istoric major, acum restricționat, dar analizat în studii istorice University of Nottingham The Lancet the polyphony
• Fast‑food și băuturi zaharoase – sponsorizări în sporturile pentru tineri (analizate în literatura de specialitate)
• Industria pariurilor online – creștere accelerată în ultimii 20 de ani, în special în Europa University of Nottingham the polyphony

Aceste industrii sunt numite în literatura de specialitate „addictive industries” sau „detrimental industries” MDPI the polyphony.

 

Cum funcționează mecanismul de sponsorizare?

Mecanismul este simplu:

1. Companiile plătesc cluburile pentru:
   • afișarea logo‑ului pe tricouri,
   • bannere pe stadioane,
   • reclame TV,
   • branding digital,
   • denumirea competițiilor.
2. Cluburile folosesc banii pentru:
   • salariile sportivilor,
   • infrastructură,
   • transferuri,
   • marketing,
   • academii de juniori.
3. Sportivii sunt plătiți din:
   • sponsorizări,
   • drepturi TV,
   • bilete,
   • merchandising,
   • fonduri publice (în unele sporturi).

De ce acceptă sportul aceste sponsorizări?

Pentru că:

• sunt foarte profitabile,
• sunt stabile,
• sunt ușor de obținut,
• alte industrii nu oferă sume comparabile.

 

Sponsorizări pe categorii de sport și zone geografice

Datele din sursele academice permit o analiză clară:

Fotbal (soccer) – Europa, America Latină, Africa

• Este sportul cu cea mai mare expunere și cele mai multe sponsorizări dăunătoare.
• Studiul MDPI arată sponsorizări masive din partea industriilor „detrimentale” în 10 ligi majore între 2000–2022 MDPI.

Principalii sponsori:

• case de pariuri,
• alcool,
• fast‑food.

 

Rugby – UK, Franța, Australia

• Sponsorizări istorice din alcool și pariuri.
• Reglementările sunt în creștere.

 

Motorsport – Formula 1, MotoGP

• Istoric dominat de tutun (Marlboro, Camel, Rothmans) – analizat în studii istorice The Lancet the polyphony.
• Astăzi: alcool, băuturi energizante, pariuri.

 

Baschet – SUA, Europa

• Sponsorizări din băuturi zaharoase și fast‑food.
• Pariurile sportive cresc rapid.

 

Hochei – America de Nord

• Sponsorizări din alcool și pariuri.

 

Sume alocate (estimări generale)

Sursele nu oferă cifre exacte pentru fiecare sport, dar indică:

• sponsorizările din industriile dăunătoare sunt masive și istoric dominante în fotbalul european și britanic University of Nottingham MDPI the polyphony;
• industria pariurilor este în prezent cel mai mare sponsor al fotbalului britanic;
• sponsorizările din alcool sunt „extinse și persistente” în sporturile europene University of Nottingham;
• sponsorizările din tutun au fost „istoric dominante” în motorsport și cricket The Lancet the polyphony.

 

Interpretare în spiritul Ordinului Masonic Umaniterra

În doctrina Ordinului, Paradoxul Sportiv este un exemplu clar de dezechilibru între cele trei talere:

✅ Talerul Individului

Sportivul promovează sănătatea, dar este finanțat de industrii care o subminează.

✅ Talerul Comunității

Societatea admiră sportul, dar este expusă la reclame pentru alcool, pariuri și alte comportamente dăunătoare.

✅ Talerul Terrei

Resursele sunt direcționate către profit, nu către binele comun.

Recomandarea Umaniterra:

„Sportul trebuie să fie un templu al sănătății, nu o vitrină pentru industrii care slăbesc fibra morală a comunității.”

 

O analiză serioasă „pe fiecare sport în parte” înseamnă să vedem, pentru fiecare disciplină mare:

• cine pune banii (tipuri de sponsori)
• cum se plătesc sportivii
• ce industrii „nesănătoase” intră în joc
• dacă există diferențe regionale evidente

Nu există o bază de date perfect completă și uniformă, dar există destule studii și rapoarte ca să putem trasa un tablou destul de clar.

 

Tabel de sinteză (pe sporturi mari)

Sport principal	Sponsori nesănătoși tipici	Alte surse cheie de bani	Zone unde fenomenul e puternic
Fotbal (soccer)	Pariuri, alcool, uneori fast‑food/băuturi zaharoase	Drepturi TV, sponsori tech/bănci, bilete	Europa, UK, America Latină, Africa
Fotbal american (NFL)	Alcool, fast‑food, băuturi zaharoase, pariuri (în creștere)	Drepturi TV uriașe, corporații non‑„sin”	SUA
Baschet (NBA, Euroleague)	Băuturi zaharoase, fast‑food, pariuri (mai ales în Europa)	Drepturi TV, sponsori tech, fashion, bancar	SUA, Europa, China
Rugby	Alcool, pariuri	TV, sponsori industriali	UK, Franța, Australia, NZ, Africa de Sud
Motorsport (F1, MotoGP, raliuri)	Istoric: tutun; azi alcool, băuturi energizante	Auto, tech, ceasuri de lux, petrol & gaz	Global, cu accent Europa & Orient Mijlociu
Ciclism profesionist	Istoric: tutun/alcool; azi în special tech, bănci, pariuri în unele țări	Bike industry, bănci, telecom	Europa
Box / MMA	Alcool, pariuri, cazinouri	TV/PPV, sponsorii locali, branduri sportive	SUA, UK, global
Sporturi de iarnă	Alcool, băuturi energizante	Branduri sport, turism, bănci	Europa, America de Nord
E‑sports	Băuturi energizante, fast‑food, uneori pariuri e‑sports	Tech, hardware, periferice, platforme online	Global

 

Structura de mai sus reflectă modelul general recunoscut în rapoarte și studii.

 

 

1. Fotbal (soccer) – „laboratorul” paradoxului

Fotbalul e sportul cel mai global și cel mai bine studiat financiar. Studiile asupra ligilor europene arată clar:

• sponsorii „dăunători” principali:
  • case de pariuri/online gambling
  • alcool (bere, spirtoase)
  • ocazional fast‑food și băuturi zaharoase
• mecanisme:
  • logo pe tricou (shirt sponsor)
  • naming rights (liga/arena)
  • panouri LED la marginea terenului
  • campanii digitale integrate cu pariuri live
• salariile jucătorilor:
  • vin din: drepturi TV + sponsori + bilete + merchandising
  • în ligile mari (Premier League, La Liga etc.), drepturile TV sunt uriașe, dar sponsorii de tricou și de pariuri completează bugete colosale.

Geografic:

• UK: industrie de gambling extrem de prezentă în Premier League și Championsip – zeci de cluburi cu branduri de pariuri pe piept.
• Europa continentală: model mixt – pariuri, alcool, bănci, companii de energie.
• America Latină: case de pariuri, băuturi alcoolice, telecom.
• Africa: parțial același model, plus sponsori de telecom, pariuri locale.

Impact paradoxal:

• sportul promovează sănătatea, dar pe tricoul idolilor scrie „bet”, „casino”, „lager” etc.
• expunere uriașă la tineri.

 

2. Fotbal american (NFL) și sporturile majore din SUA

NFL, NBA, MLB, NHL

Sponsori „problematici” tipici:

• bere și alte băuturi alcoolice
• fast‑food (lanțuri globale)
• băuturi zaharoase și energizante
• pariuri sportive (masiv în creștere după liberalizarea betting‑ului în numeroase state SUA)

Sursele mari de bani:

• drepturi TV (gigantice)
• sponsori corporate (auto, bancar, telecom, tehnologie)
• bilete & hospitality, vânzări de produse

Paradoxul:

• sporturile sunt imaginea „healthy lifestyle” american, dar reclamele din jurul lor (pauze, panouri, sponsori oficiali) împing consumul excesiv de alcool, fast‑food, soft‑drinks și betting.

 

Baschet (NBA, Euroleague, ligi locale)

NBA

• sponsori mari: branduri sportive, tech, bănci, auto, dar și băuturi zaharoase, fast‑food, alcool.
• deocamdată, pariurile sunt mai prezente în reclame TV decât ca „naming” pe tricouri, dar trendul merge în aceeași direcție ca în fotbal.

Europa & alte regiuni

• Euroleague și ligile naționale: sponsori din:
  • pariuri
  • alcool
  • telecom, bănci, energie

Salariile jucătorilor:

• în principal din TV + sponsori + bilete.

 

4. Rugby

Țări cheie: UK, Franța, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud.

• sponsori problematici frecvenți:
  • branduri de bere și alcool
  • case de pariuri
• sponsori principali alternativi:
  • companii de asigurări, bănci, energie, retail

Paradoxul e și mai evident în sporturile de impact fizic mare, unde:

• accidentările și problemele de sănătate sunt reale,
• dar finanțarea vine parțial din industrii care adaugă alte riscuri pentru sănătatea populației.

 

Motorsport (Formula 1, MotoGP, raliuri)

Aici avem cea mai clară istorie a paradoxului:

• tutun – zeci de ani, aproape toate echipele mari aveau pe mașini branduri de țigări (Marlboro, Camel, Rothmans, Lucky Strike etc.). Acest lucru a dus la reglementări și interdicții treptate.
• după interzicerea directă, au apărut forme subtile (branding criptic, culori asociate etc.).
• azi, mixul problematic e:
  • alcool
  • băuturi energizante
  • pariuri (în creștere)

În paralel, există sponsori „high status”:

• auto, tehnologie, petrol & gaz, ceasuri, lux.

Pilotii și echipele sunt plătiți din:

• fee‑uri comerciale (F1 Management)
• sponsori de echipă
• bani de la constructori (Mercedes, Ferrari etc.)
• bonusuri de performanță.

 

Ciclism profesionist

Reputat pentru probleme de dopaj, dar partea de sponsorizare e interesantă:

• istoric:
  • tutun și alcool, într‑un fel similar cu motorsportul, deși mai puțin agresiv.
• azi:
  • bănci, telecom, branduri de biciclete, retail, energie;
  • în unele țări, și pariuri.

Ciclismul combină:

• o imagine de sport „eco” și sănătos,
• cu o istorie de sponsori problematici și probleme de dopaj, ceea ce adaugă alt nivel de paradox.

 

Box, MMA și sporturile de luptă

Sponsori problematici:

• cazinouri, pariuri, alcool, uneori branduri discutabile (site‑uri semi‑legale, crypto dubios, etc.).

Surse mari de bani:

• pay‑per‑view, TV, evenimente live, sponsori de echipament, suplimente.

Paradoxul:

• sporturi care implică deja un risc crescut de traumatisme sunt finanțate de industrii care promovează comportamente de risc suplimentar (betting, alcool).

 

Sporturi de iarnă (ski, snowboard, biatlon etc.)

Combinație:

• branduri de echipamente și îmbrăcăminte sport
• turism (stațiuni, regiuni alpine)
• bănci, auto
• alcool & băuturi energizante (mai ales în contextul „après‑ski” și al imaginii de lifestyle)

Paradoxul e mai discret, dar există în zona de alcool și energizante.

 

E‑sports (sporturi electronice)

Merită menționat pentru că e nou și extrem de popular la tineri:

• sponsori problematici:
  • băuturi energizante
  • fast‑food
  • pariuri e‑sports în unele regiuni
• sponsori generali:
  • hardware, periferice, platforme de gaming, telecom, branduri tech.

Paradox aici:

• sedentarism, expunere mare la ecrane, pattern-uri de gaming intensiv
• finanțare din produse care pot susține un stil de viață nesănătos (băuturi energizante în exces, junk food).

 

Cum sunt plătiți sportivii, în esență?

Structura e destul de similară între marile sporturi:

1. Drepturi TV / media
   • principala sursă în ligile mari (fotbal, NBA, NFL, F1).
2. Sponsorizări
   • logo pe echipament, stadioane, competiții;
   • aici intră și industriile „nesănătoase”.
3. Bilete & matchday
   • bilete, abonamente, vânzări la stadion.
4. Merchandising
   • tricouri, echipament, produse licențiate.
5. Fonduri publice / federații
   • în unele sporturi olimpice, la nivel de federații naționale.

Salariile sportivilor de top sunt un efect al acestei combinații; în multe cazuri, fără banii industriei alcoolului, pariurilor etc., nivelul salarial și de investiții în infrastructură ar fi mai scăzut.

 

Câteva materiale video credibile, de urmărit

• documentare BBC / DW / ARTE despre „The Business of Football”, „Gambling in Football”, „Big Money in Sports”.
• materiale de la canale universitare sau think‑tank‑uri sportive care discută „sports sponsorship and public health” sau „gambling and football sponsorship”.
• interviuri/analize de la jurnaliști sportivi serioși (The Guardian, The Athletic etc.) pe YouTube, care tratează tema betting‑ului în fotbal și sponsorizării de către alcool.

 

Lectură în cheie Umaniterra: Etica sponsorizării

Dacă privim tot tabloul prin Balanța cu Trei Talere:

• Talerul Individului:
  • sportivul își pune sănătatea și imaginea la dispoziție;
  • e plătit din bani care vin parțial din consum nesănătos (alcool, pariuri, junk food).
• Talerul Comunității:
  • comunitatea admiră sportul, dar e bombardată cu reclame la industrii dăunătoare;
  • tinerii învață că „normalul” sportului de top e legat de jocuri de noroc și consum excesiv.
• Talerul Terrei:
  • resurse financiare uriașe susțin sportul, dar și consumul, deșeurile, reclame agresive;
  • nu totul e în slujba echilibrului și sănătății.

Din perspectiva Ordinului Masonic Umaniterra, o poziție coerentă ar fi:

Un sport cu adevărat drept este sponsorizat de activități care nu subminează sănătatea și demnitatea oamenilor.

Echilibrul real presupune ca energia și banii care hrănesc sportul să fie în armonie cu valorile pe care sportul le proclamă: sănătate, echilibru, respect, disciplină.

 

⚽ Analiza completă a fotbalului modern

Paradoxul Sportiv în forma sa cea mai pură

Fotbalul este cel mai urmărit sport din lume, cu miliarde de fani și cu o industrie globală estimată la peste 600 miliarde USD.
Este, în același timp, sportul în care industria pariurilor, alcoolului și fast‑food‑ului a devenit o parte structurală a finanțării.

 

✅ 1. Cine finanțează fotbalul?

1.1. Sponsori „dăunători” (industries of harm)

Aceștia sunt sponsorii care creează paradoxul:

• case de pariuri (Bet365, Betano, Stake, Dafabet, 1xBet etc.)
• alcool (Heineken, Carlsberg, Budweiser)
• fast‑food și băuturi zaharoase (McDonald’s, Coca‑Cola, Pepsi)
• băuturi energizante (Red Bull, Monster)

Aceste industrii sunt considerate „dăunătoare” pentru sănătate sau pentru stabilitatea socială.

1.2. Sponsori „neutri” sau „pozitivi”

• bănci
• telecom
• companii auto
• companii tech
• retail
• energie

Aceștia sunt sponsorii tradiționali, dar în multe ligi nu pot concura financiar cu industria pariurilor.

 

✅ 2. Cum sunt plătiți fotbaliștii?

Unul dintre cei mai bine plătiți fotbaliști este Cristiano Ronaldo, ca exemplu. Vedeți articolul de mai jos:

Clauze „extraterestre” în contractul lui Ronaldo în Arabia: incredibil cât încasează pentru fiecare gol!

 

În general salariile jucătorilor provin din:

2.1. Drepturi TV

Cea mai mare sursă de bani în ligile mari.
Exemplu: Premier League are contracte TV de miliarde.

2.2. Sponsorizări

Aici intră sponsorii „dăunători”.
Logo‑ul de pe tricou poate valora:

• 40–70 milioane €/an pentru cluburile mari
• 5–20 milioane €/an pentru cluburile medii
• 1–5 milioane €/an pentru cluburile mici

2.3. Bilete și abonamente

Venituri importante, dar nu decisive.

2.4. Merchandising

Tricouri, produse licențiate.

2.5. Transferuri și bonusuri

Cluburile mari cumpără jucători cu sume enorme, alimentate tot de sponsori și TV.

 

✅ 3. Cum funcționează sponsorizările în fotbal?

3.1. Sponsorizări de tricou

Cel mai vizibil și cel mai scump tip de sponsorizare.

3.2. Sponsorizări de stadion

„Emirates Stadium”, „Allianz Arena”, „Etihad Stadium”.

3.3. Sponsorizări de competiție

„Heineken Champions League” (alcool)
„Coca‑Cola Championship” (băuturi zaharoase)

3.4. Reclame LED pe marginea terenului

Casele de pariuri domină acest spațiu în Europa.

3.5. Sponsorizări digitale

Reclame integrate în transmisiuni, pariuri live, bannere online.

 

✅ 4. Distribuția geografică a sponsorilor dăunători

4.1. Marea Britanie – epicentrul pariurilor

Premier League și Championship au avut ani în care peste jumătate dintre cluburi aveau case de pariuri pe tricou.

4.2. Europa continentală

• Spania: pariuri + alcool
• Italia: pariuri (până la interdicții parțiale)
• Germania: alcool + bănci
• Franța: pariuri + telecom

4.3. America Latină

Casele de pariuri domină sponsorizările în Brazilia, Argentina, Mexic.

4.4. Africa

Pariurile sunt omniprezente, alături de telecom.

 

✅ 5. De ce acceptă fotbalul acești sponsori?

Pentru că:

• plătesc cel mai mult
• sunt stabili financiar
• au interes strategic în expunere
• alte industrii nu pot concura la nivelul lor

Este un paradox moral, dar un mecanism economic eficient.

 

Interpretare în spiritul Ordinului Masonic Umaniterra

Fotbalul este un exemplu perfect pentru Balanța cu Trei Talere:

Talerul Individului

Sportivul promovează sănătatea, dar este plătit de industrii care pot dăuna sănătății publice.

Talerul Comunității

Fanii, inclusiv copiii, sunt expuși la reclame pentru pariuri și alcool.

Talerul Terrei

Resursele financiare sunt direcționate spre consum, nu spre echilibru.

Concluzia Umaniterra:

„Sportul trebuie să fie un templu al sănătății, nu o vitrină pentru industrii care subminează echilibrul Individului, Comunității și Terrei.”

 

 

CARTA ETICĂ UMANITERRA

PENTRU SPONSORIZAREA ÎN SPORT

Document solemn al Ordinului Masonic Umaniterra

 

PREAMBUL

Sportul este expresia vie a echilibrului dintre trup, minte și spirit. El este o școală a disciplinei, un templu al sănătății și o punte între oameni. Dar sportul modern este, totodată, prins într-o rețea financiară în care interesele comerciale pot umbri valorile pe care sportul pretinde că le apără.

Ordinul Masonic Umaniterra proclamă această Cartă pentru a restabili armonia dintre Individ, Comunitate și Terra, conform simbolului sacru al Balanței cu Trei Talere.

ARTICOLUL I – PRINCIPIUL FUNDAMENTAL AL ARMONIEI

Sportul trebuie să fie susținut de activități economice care respectă:

• demnitatea Individului,
• sănătatea Comunității,
• echilibrul Terrei.

Orice sponsorizare care subminează aceste valori este contrară spiritului Umaniterra.

ARTICOLUL II – TALERUL INDIVIDULUI

Integritatea trupului și a minții

Sportivul este un simbol viu al disciplinei și al echilibrului.
De aceea, finanțarea sportului nu trebuie să provină din activități care:

• promovează dependența,
• afectează sănătatea,
• exploatează vulnerabilitățile psihologice,
• încurajează comportamente autodistructive.

Sunt considerate incompatibile cu Talerul Individului:

• industriile de pariuri
• alcoolul
• băuturile zaharoase în exces
• fast‑food-ul ultra-procesat
• produsele cu risc dovedit pentru sănătate

Sportivul nu poate fi un ambasador al dezechilibrului. 

ARTICOLUL III – TALERUL COMUNITĂȚII

Responsabilitate socială și protecția tinerilor

Comunitatea privește sportul ca pe un model moral.
Copiii își aleg eroii după tricourile lor.
Reclama devine educație.

Prin urmare:

• Sponsorizările nu trebuie să expună minorii la mesaje care pot afecta sănătatea sau stabilitatea lor emoțională.
• Cluburile și federațiile trebuie să refuze finanțarea care promovează dependența, violența, exploatarea sau consumul excesiv.
• Sportul trebuie să fie un spațiu de formare, nu de manipulare.

Comunitatea are dreptul la un sport curat, transparent și moral. 

ARTICOLUL IV – TALERUL TERREI

Respect pentru natură și echilibrul planetar

Sportul se desfășoară pe Terra, iar Terra este un templu.
Sponsorizările trebuie să respecte:

• sustenabilitatea,
• protecția mediului,
• responsabilitatea ecologică.

Sunt încurajate sponsorizările provenite din:

• energii curate,
• agricultură responsabilă,
• tehnologie verde,
• educație,
• sănătate,
• cultură,
• cercetare.

Sportul trebuie să fie un aliat al Terrei, nu un consumator al ei.

ARTICOLUL V – TRANSPARENȚĂ ȘI DEMNITATE

Orice contract de sponsorizare trebuie să fie:

• transparent,
• etic,
• în acord cu valorile Umaniterra.

Cluburile, federațiile și sportivii trebuie să declare public:

• sursa finanțării,
• natura contractului,
• impactul social al sponsorului.

Demnitatea sportului este mai importantă decât profitul.

ARTICOLUL VI – SPONSORIZĂRI COMPATIBILE CU UMANITERRA

Sunt considerate în armonie cu Balanța cu Trei Talere:

• educația și cultura
• sănătatea și medicina
• știința și cercetarea
• tehnologia responsabilă
• agricultura sustenabilă
• sportul și nutriția sănătoasă
• protecția mediului
• artele și patrimoniul cultural
• inițiativele sociale și comunitare

Acestea sunt sursele de finanțare demne de sport.

ARTICOLUL VII – SPONSORIZĂRI INCOMPATIBILE CU UMANITERRA

Sunt considerate contrare echilibrului:

• pariurile și gamblingul
• alcoolul (în special în sporturile pentru tineri)
• fast‑food-ul ultra-procesat
• băuturile zaharoase în exces
• industriile cu impact negativ asupra sănătății publice
• companiile care exploatează mediul
• activitățile cu risc social ridicat

Sportul nu poate fi vitrina dependenței. 

ARTICOLUL VIII – MISIUNEA SPORTIVULUI

Sportivul este un Ambasador al Echilibrului.
El trebuie să fie:

• model de disciplină,
• exemplu de sănătate,
• simbol al armoniei,
• voce a responsabilității.

Sportivul nu trebuie să fie obligat să promoveze produse sau servicii care contravin valorilor sale sau valorilor Umaniterra.

ARTICOLUL IX – MISIUNEA CLUBURILOR ȘI FEDERAȚIILOR

Cluburile și federațiile sunt gardienii eticii sportive.
Ele trebuie să:

• refuze sponsorizările dăunătoare,
• promoveze parteneriate sănătoase,
• protejeze tinerii,
• educe publicul,
• susțină transparența.

Sportul trebuie să fie un spațiu sacru, nu un instrument comercial.

ARTICOLUL X – CONCLUZIE RITUALICĂ

Sportul este o expresie a vieții.

Viața precum și planeta noastră mamă Terra sunt daruri din partea Marelui Arhitect al Universului, Dumnezeu.

Terra este responsabilitatea noastră comună.

Prin această Cartă, Ordinul Masonic Umaniterra afirmă:

„Sponsorizarea sportului trebuie să fie în armonie cu cele trei talere ale existenței:
Individul, Comunitatea și Terra.

Numai astfel sportul poate rămâne un templu al sănătății, al echilibrului și al demnității umane.”

Așa să fie.
Așa este.
Așa rămâne.

 

 

Această pagină este permanent în lucru, actualizare. Reveniți pentru noutăți.

Un index al tuturor planșelor arhitecturale se află la pagina

Planșe de arhitectură O:. M:. U:. | Umaniterra

 

Doriți să vă alăturați Ordinului?

Vei putea să bați la Porțile Templului Ordinului Umaniterra (cererea de aderare AICI), prin voință și determinare, respect de sine și Credință în Divinitate, indiferent de religie. Este foarte posibil ca porțile să ți se deschidă. Dacă intri, poți rămâne sau poți pleca. Nimeni nu te ține cu Forța. Dar Înțelepciunea te va încuraja să rămâi. Nimeni nu alege să întoarcă spatele Frumuseții, bucuriei de a trăi cu adevărat în Adevăr.

De aceea pe altarul Templului vei găsi mereu minim trei sau mai multe Cărți ale Legii Sacre, Biblia, Coranul, Baháʼí și altele, ca simbol al faptului că noi, Umaniterrii, considerăm că toți suntem fiii – fiicele Creatorului, și cu dragoste Fraternă putem fi admiși în O:.M:.U:.

Gânduri bune! Glorie muncii ce produce plusvalori! Glorie plusvalorilor!

Ubi Concordia, Ibi Victoria, Est Umaniterra!